Emilia Dorobanţu, o nouă perlă a muzicii populare româneşti

Emilia Dorobanţu, o nouă perlă a muzicii populare româneşti


O floare firavă de măr ce freamătă în lina adiere a vântului stârnit pe dealurile Curtişoarei, localitate situată pe malul stâng al Oltului, doi ochi albaştri senini ca azurul cerului, o voce de excepţie ce face să vibreze fiecare părticică a sufletului de român: Emilia Dorobanţu se iveşte ca o perlă a cântecului oltenesc, care printr-o muncă, de acum titanică se va alătura şiragului de nestemate ce strălucesc în arealul muzicii populare româneşti
La numai 17 ani Emilia Dorobanţu reuşeşte să ridice publicul în picioare la toate concursurile şi festivalurile naţionale dar şi la reprezentaţiile internaţionale.
Elevă a Colegiului Naţional „Radu Greceanu” din Slatina, membră a Ansamblurilor Folclorice „Flori de măr” din Curtişoara şi „Hora” din Drăgăneşti-Olt şi absolventă a Şcolii Populare de Arte şi Meserii Slatina solista, avându-i ca profesori de canto pe domnul Fieraru Marius Arald şi doamna Silinescu Maria Deniza, aduce bucurie în sufletele românilor prin cântecul popular interpretat cu măiestria şi virtuozitatea unui artist autentic.
Debutează ca dansatoare în cadrul Ansamblului Folcloric „Flori de măr” din Curtişoara, înfiinţat de doamna învăţătoare Pirnă Mariana şi sprijinită îndeaproape de părinţi săi Dorobanţu Dumitru şi Dorobanţu Marinela, remarcându-se ca solistă vocală în anul 2004 cu ocazia unui turneu în Franţa. Din acel moment vocea sa de excepţie atrage atenţia personalităţilor din domeniul folclorului şi din 2006 până în prezent evoluţia ei scenică este încununată de noi şi noi succese.
Profesor de canto şi realizator de emisiuni culturale la TVR Bucureşti doamna Maria Tănase Marin, giuvaergiul care cu migală şi dăruire s-a preocupat de şlefuirea acestei perle culese de pe malul Oltului, timp de doi ani a trudit alături de tânăra solistă pentru a-i defini un stil aparte în paleta cântecului popular românesc.
Astfel, participă la o serie de festivaluri şi concursuri de folclor unde obţine numai Premiul I sau Marele Premiu:
- 2006 – Premiul I – Festivalul internaţional „Cântecele Dunării”, Ianca, judeţul Olt;
- 2007 – Premiul I – Concursul Naţional „Doine şi balade”, Drăgăneşti, judeţul Olt;
- 2008 – Premiul I – Concursul de Folclor „De dor de primăvară”, Caracal, judeţul Olt;
- 2008 – Premiul I – „Dobroge, mândră grădină”, Eforie, judeţul Constanţa;
- 2009 – Marele Premiu „Irina Loghin”, Vălenii de Munte, judeţul Prahova;
- 2009 – Marele Premiu – „La izvor de cânt şi dor”, Lipova, judeţul Arad;
- 2009 – Premiul I – Cânt şi joc pe Hârtibaci”, Agnita, judeţul Sibiu;
- 2009 – Marele Premiu – Cântecele românilor de pretutindeni”, Drobeta Turnu Severin;
- 2009 – Marele Premiu – „Floarea dorului”, Festivalul Naţional de Folclor, Hunedoara;
- 2009 – Marele Premiu – „Datini”, Sighişoara, Mureş;
- 2009 – Marele Premiu – „Strugurele de aur”, Jidvei, judeţul Alba;
- 2009 – Premiul I – „Maria Tănase”, Craiova, judeţul Dolj;
- 2010 – Marele Premiu – „Mureşule apă lină”, Luduş, judeţul Mureş;
- 2010 – Marele Premiu – „Elena Roizen”, Ovidiu, judeţul Constanţa;
- 2010 – Festivalul de Folclor Mamaia 2010 - Marele Premiu „Mamaia” şi Premiul Presei, Mamaia;
- 2010 – Marele Premiu – „Maria Lătăreţu”, Târgu Jiu, judeţul Gorj;
- 2010 – Marele Premiu – „Natalia Şerbănescu”, Tulcea.

Pentru viitor, tânăra solistă şi-a propus să termine cursurile Colegiului Naţional „Radu Greceanu“, fiind în prezent elevă în clasa a XI-a, apoi să urmeze Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, profilul canto clasic şi operă, urmând să îmbrăţişeze o carieră într-un teatru liric sau la operă. Deşi îşi doreşte cu ardoare să ajungă la Opera din Viena, nu va renunţa niciodată la muzica populară pe care o consideră ca fiind cea mai aproape de inima sa, pe care o simte vibrând la fiecare contact cu scena dar şi la sunetul instrumentelor din tarafurile care o însoţesc la toate spectacolele.


George Smarandache
Slatina, 2010